Ținutul Taman

Ținutul Taman
—  diviziune administrativă și județ al Imperiului Rus[*]  —
Coordonate: 45°15′00″N 38°07′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.25°N 38.116666666667°E

Țară Imperiul Rus
GubernieRegiunea Kuban
Fondare1869

Suprafață
 - Total14.152 km²

Populație (1897)
 - Total342.976 locuitori

Prezență online

Poziția localității Ținutul Taman
Poziția localității Ținutul Taman
Poziția localității Ținutul Taman
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ținutul Taman (în rusă Таманский отдел), până în 1910 Ținutul Temriuk (în rusă Темрюкский отдел), a fost o unitate administrativ-teritorială (otdel) din regiunea Kuban a Imperiului Rus, constituită în 1869. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Temriuk (actualmente Slavianskaia). Populația ținutului era de 342.976 locuitori (în 1897).

Istorie

Ținutul Taman a fost creat în 1869, ca parte a regiunii Kuban. În 1924, „otdel-ul” a fost desființat prin includerea sa în regiunea Kuban-Marea Neagră.

Geografie

Ținutul Taman ocupa o suprafață de 14.152 km² (13.266 de verste). În nord se învecina cu ținutul Eisk și Marea Azov, în est cu ținuturile Kavkaz și Ekaterinodar, iar în sud și vest cu gubernia Mării Negre, respectiv Marea Neagră.

Populație

La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 342.976 de locuitori, dintre care:[1]

Grup etnic Populație % Procentaj
Maloruși (ucraineni) 257.918 75,2%
Velicoruși (ruși) 58.660 17,1%
Greci 13.812 4,0%
Moldoveni [români] 3.393 1,0%
Germani 2.335 0,7%
Armeni 2.078 0,6%
alții 4.780

Diviziuni administrative

În anul 1913, Ținutul Taman cuprindea 9 voloste (ocoale) și 41 de stanițe.[2]

Vezi și

Referințe

  1. ^ Первая всеобщая перепись населения Российской Империи 1897 г. Распределение населения по родному языку. Темрюкский отдел
  2. ^ ru Волостныя, станичныя, сельскія, гминныя правленія и управленія, а также полицейскіе станы всей Россіи съ обозначеніем мѣста ихъ нахожденія. — Кіевъ: Изд-во Т-ва Л. М. Фишъ, 1913.

Bibliografie

  • ru Темрюк // Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона : в 86 т. (82 т. и 4 доп.). — СПб., 1890—1907.