Alexander von Lüders

Alexander von Lüders
Date personale
Născut	14/25 ianuarie 1790 Podolia, Ucraina
Decedat	1/13 februarie 1874 (84 de ani) Odessa, Imperiul Rus
Înmormântat	Perșîi Hrîstîianskîi țvîntar[*][[Perșîi Hrîstîianskîi țvîntar (destroyed cemetery in Odesa, Ukraine)|​]]
Părinți	Q4261276[*]​
Căsătorit cu	Q116055887[*]​
Copii	Q116055867[*]​
Cetățenie	Imperiul Rus
Ocupație	militar
Activitate
A luptat pentru	Imperiul Rus
Ramura	infanterie
Gradul	general
Bătălii / Războaie	Bătălia de la Varșovia (1831) Bătălia de la Albești (1849)
Decorații și distincții
Decorații	Ordinul „Sfânta Ana”, clasa I[*]​ orden Sveatoi Annî 2-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] Ordinul Vulturul Alb Ordinul Sf. Vladimir, clasa a IV-a[*]​ orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |​]] Ordinul Sf. Vladimir, clasa a II-a[*]​ orden Sveatogo Vladimira 1-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 1-i stepeni (Russian order for civilian employees)|​]] orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo[*][[orden Sveatogo Aleksandra Nevskogo (order of chivalry of the Russian Empire)|​]] Ordinul Sfântului Andrei zolotoe orujie s nadpisiu «Za hrabrost»[*][[zolotoe orujie s nadpisiu «Za hrabrost» (Russian Empire award for bravery)|​]] Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa a IV-a[*]​ Ridder-Commandeur in de Militaire Willems-Orde[*][[Ridder-Commandeur in de Militaire Willems-Orde (Second grade of the Military Order of Willem)|​]] (15 octombrie 1849) orden Sveatogo Gheorgia II stepeni[*][[orden Sveatogo Gheorgia II stepeni |​]] Ordinul Sfântului Gheorghe () orden Sveatoi Annî 2-i stepeni s almazami[*][[orden Sveatoi Annî 2-i stepeni s almazami |​]] Ordinul Maria Terezia Ordinul Leopold Militaire Willems-Orde[*][[Militaire Willems-Orde (highest ranking order of knighthood of the Netherlands)|​]] ()
Modifică date / text

Contele Aleksandr Nikolaevici Liders (în rusă Александр Николаевич Лидерс, transliterat: Aleksandr Nikolaevici Liders; n. 14/25 ianuarie 1790, Podolia, Ucraina – d. 1/13 februarie 1874, Odessa, Imperiul Rus), mai cunoscut sub numele de Alexander von Lüders, a fost un general rus de etnie germană și vicerege al Regatului Poloniei.^[1]

Lüders s-a născut într-o familie nobiliară germană care s-a mutat în Rusia la mijlocul secolului al XVIII-lea. Tatăl său, generalul-maior Nikolai Ivanovici von Lüders (1762–1823), a fost comandantul regimentului Breansk în timpul Războaielor Napoleoniene.^[2]

Contele Lüders a participat la Războaiele Napoleoniene și a fost grav rănit în Bătălia de la Kulm^⁠(d) (1813).^[1] S-a distins în timpul Războiului Ruso-Turc (1828–1829).^[1] Membru al Armatei Ruse în timpul Revoltei din Noiembrie, a participat la Bătălia de la Varșovia din 1831, conducând trupele care au capturat Wola.^[1]

În 1837 a devenit comandantul Corpului 5 Infanterie al Armatei Ruse.^[1] În 1843, el și Corpul 5 de Infanterie au luat parte la înăbușirea unei alte revolte împotriva Imperiului Rus, cea a imamului Shamil în timpul Războiului Caucazian.^[1] În 1848 a comandat trupele rusești în Moldova și Țara Românească. În 1849 a comandat Corpul 5 trimis în ajutorul Austriei în timpul Revoluției Maghiare din 1848.^[1] În 1849, el a învins forțele polono-ungare, aflate sub comanda generalului Józef Bem, în Bătălia de la Albești. În timpul Războiului Crimeii (1854–1856) a comandat Armata de Sud care a operat în regiunea Dunării de mijloc.^[1]

Din noiembrie 1861 până în iunie 1862, a ocupat funcția de Namestnik al Regatului Poloniei^⁠(d);^[1] este amintit ca un supraveghetor brutal, persecutând polonezii și Biserica Catolică. Activitățile sale au contribuit la creșterea tensiunilor care au culminat cu Revolta din Ianuarie (1863), totuși Lüders fusese deja rănit în 1862 în timpul unei tentative de asasinat executate de ofițerul ucrainean Andrii Potebnia (membru al Comitetului ofițerilor ruși din Polonia, care s-a răzbunat pe Lüders pentru executarea camarazilor săi revoluționari) și s-a întors la Sankt Petersburg înainte de răscoală, pentru a deveni unul dintre membrii Consiliului de Stat al Imperiului Rus.^[1] După promovarea în Consiliul de Stat, generalul Lüders a primit titlul de conte. Deoarece el nu avea fii, titlul de conte Lüders a fost moștenit apoi de Alexander Weimarn, soțul fiicei lui Lüders, fiind transmis apoi urmașilor lor.^[3]