Coregon : Bibliografie, Legături externe Wikipedia

Coregon

Coregon


Coregonul (Coregonus maraenoides)
Stare de conservare
Stare de conservare: nu a fost încă evaluată
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Subîncrengătură:	Vertebrata
Infraîncrengătură:	Gnathostomata
Nanoîncrengătură:	Pisces
Supraclasă:	Osteichthyes
Clasă:	Actinopterygii
Subclasă:	Neopterygii
Infraclasă:	Teleostei
Supraordin:	Protacanthopterygii
Ordin:	Salmoniformes
Familie:	Salmonidae
Subfamilie:	Coregoninae
Gen:	Coregonus
Specie:	C. maraenoides
Nume binomial
Coregonus maraenoides Poljakow, 1874
Sinonime
Coregonus lavaretus maraenoides Poljakow, 1874
Modifică text

Coregonul sau coregonul mare, coregonul de Ciudsk (Coregonus maraenoides) este un pește lacustru dulcicol din familia salmonide (Salmonidae). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci.

Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este relativ înalt, alungit, fusiform, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit. Înotătoarea dorsală și anală cu marginea concavă, înotătoarea caudală adânc scobită. Au și o înotătoare adipoasă. Coloritul corpului argintiu, mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru.

Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve de insecte (chironomide etc.) și insecte adulte. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc și cu pești mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune16.000-82.000 icre.

Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona montană și colinară.

Bibliografie

Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.
Th. Bușniță, I. Alexandrescu. Atlasul peștilor din apele R.S. România. București, 1971.
Evaluarea distribuției și caracterizarea variabilității genetice la salmonidele din România. Proiecte de cercetare. PN II – 2008. Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară al Universității din București (DBBM). Arhivat în 30 mai 2014, la Wayback Machine.
Bulat Dumitru, Bulat Denis, Toderaș Ion, Toderaș Lidia, Usatîi Marin, Railean Nadejda. Căile pătrunderii și rata expansiunii a speciilor invazive de pești în ecosistemele Republicii Moldova. Buletinul AȘM. Științele vieții. Nr. 2(317) 2012
Monitorizarea transformarilor privind arealul si efectivele unor specii endemice de pesti din bazinul superior al Bistritei Moldovenesti. Raport la contractul de cercetareștiințifică Nr.351 /1. X. 2007 ID 675. Universitatea de Stiințe Agricole si Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iași. 2007 Arhivat în 30 mai 2014, la Wayback Machine.

Legături externe

Coregonus maraenoides Berg, 1916. FishBase
Il coregone peipsi, Coregonus maraenoides Polykov 1874. Associazione Ichthyos Italia
Il coregone peipsi, Coregonus maraenoides Polykov 1874. Associazione Ichthyos Italia
C. lavaretus (Linnaeus, 1758) - обыкновенный сиг. Институт проблем экологии и эволюции им. А.Н. Северцова Российской академии наук Arhivat în 5 august 2020, la Wayback Machine.