Fază (termodinamică)

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.
Termodinamică
Schema unei mașini termice Carnot
Ramuri
  • la echilibru / nu la echilibru
Sisteme
Stare
  • Ecuație de stare
  • Gaz ideal
  • Gaz real
  • Stare de agregare
  • Fază
  • Echilibru
  • Volum de control
  • Instrumente
Procese
Cicluri
  • Direct
  • Inversat
  • Randament și eficiență
Proprietăți ale materialelor
  • Baze de date cu proprietăți
Capacitate termică masică  c = {\displaystyle c=}
T {\displaystyle T} S {\displaystyle \partial S}
N {\displaystyle N} T {\displaystyle \partial T}
Coeficient de compresibilitate  β = {\displaystyle \beta =-}
1 {\displaystyle 1} V {\displaystyle \partial V}
V {\displaystyle V} p {\displaystyle \partial p}
Coeficient de dilatare volumică  α = {\displaystyle \alpha =}
1 {\displaystyle 1} V {\displaystyle \partial V}
V {\displaystyle V} T {\displaystyle \partial T}
Ecuații
  • Tabel cu ecuații termodinamice
  • Istorie
  • Cultură
Istorie
  • Istoria perpetuum mobilelor
Filozofie
  • Entropie și timp
  • Entropie și viață
  • Clichetul brownian
  • Demonul lui Maxwell
  • Paradoxul morții termice
  • Paradoxul lui Loschmidt
  • Sinergetică
Teorii
  • Teoria caloricului
Lucrări fundamentale
  • An Experimental Enquiry
    Concerning ... Heat
  • On the Equilibrium of
    Heterogeneous Substances
  • Réflexions sur la puissance
    motrice du feu
Cronologii
  • Termodinamică
  • mașini termice
  • Artă
  • Învățământ
  • Suprafața termodinamică a lui Maxwell
  • Entropia ca disipare a energiei
Altele
  • Nucleație
  • Autoasamblare
  • Autoorganizare
  • Ordine și dezordine
  • Categorie
  • v
  • d
  • m

În termodinamică și aplicațiile ei se numește fază o componentă omogenă din punct de vedere fizic și chimic a unui sistem eterogen [1]. Un sistem omogen este compus dintr-o singură fază. Uneori se face precizarea că fazele sunt în contact direct între ele în cadrul sistemului, aflat în echilibru termodinamic [2].

Două faze (apă și gheață) în stări de agregare diferite (lichidă și solidă).
Două faze (apă și ulei) în aceeași stare de agregare (lichidă).

Adesea se confundă noțiunea de „fază” cu cea de „stare de agregare”, mai veche și mai imprecisă. O stare de agregare este o formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice macroscopice. De exemplu, un sistem compus din apă și gheață constă din două faze, în două stări de agregare diferite (una lichidă și cealaltă solidă); un sistem compus din apă și ulei constă și el din două faze, dar ambele în aceeași stare de agregare (lichidă), sistemul fiind un lichid multifazic.

Se confundă de asemenea noțiunea de tranziție de fază cu cea de „schimbare a stării de agregare”. În tranziții de fază cum sunt evaporarea și condensarea sau topirea și solidificarea proprietățile sistemului variază discontinuu, fenomenul manifestându-se macroscopic ca schimbare a stării de agregare. Dar în tranziția de fază în care un material feromagnetic încălzit deasupra punctului Curie devine paramagnetic, proprietățile macroscopice variază în mod continuu, fără schimbarea stării de agregare. În acest caz se vorbește despre o „tranziție de fază de specia a doua” [2].

Note

  1. ^ Greiner, Neise și Stöcker.
  2. ^ a b Landau și Lifshitz.

Bibliografie

  • ro D. Geană, Termodinamică chimică. Teoria echilibrului între faze și chimic, Editura Politehnica Press, 2003
  • ro M. Crisan, Al. Anghel, Tranziții de fază și fenomene critice, Editura Dacia, 1983
  • en W. Greiner, L. Neise și H. Stöcker: Thermodynamics and Statistical Mechanics, Springer, 1997, ISBN 0-387-94299-8, ISBN 3-540-94299-8, Ebook Arhivat în , la Wayback Machine..
  • en L.D. Landau, E.M. Lifshitz: Statistical Physics, Pergamon Press, 1980, ISBN 0-08-023039-3, ISBN 0-08-023038-5
  • ro V. Kirillin, V. Sîcev, A. Șeindlin, Termodinamica, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, (traducere din limba rusă), op. cit, p. 142-166

Vezi și

Portal icon Portal Fizică
Portal icon Portal Chimie
v  d  m
Fizică statistică
Termodinamică
CalorimetrieCapacitate termicăCăldură latentăCiclu termodinamicCiclul CarnotCiclul Clausius-RankineCoeficient de transformare adiabaticăConstanta universală a gazului idealEchilibru termodinamicEnergie internăEnergie liberăEntalpieEntalpie liberăEntropia radiației electromagnetice • Entropia termodinamică (după Carathéodory) • EntropieEntropie termodinamicăEvaporare • Fază (termodinamică) • FierbereFormula lui PlanckFracție molarăGaz idealGaz perfectGaz realLegea Boyle-MariotteLegea Dulong-PetitLegea lui AvogadroLegea lui DaltonLegea lui HenryLegea lui RaoultLegile de deplasare ale lui Wien • Legile lui Kirchhoff (radiație) • Lema lui Carathéodory (termodinamică) • Mărimi molare de exces • Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) • Perpetuum mobilePotențial chimicPotențial termodinamicPresiune de vaporiPrincipiile termodinamiciiPrincipiul al doilea al termodinamicii • Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory • Principiul al treilea al termodinamiciiPrincipiul întâi al termodinamiciiPrincipiul zero al termodinamiciiProces adiabaticPunct de fierberePunct de topireRadiație termicăRelația lui MayerRezonatorul lui PlanckSistem termodinamicTemperaturăTermochimieTermodinamicăTransformare LegendreTransformare termodinamicăTermodinamică chimică
Mecanică statistică
Teorie cinetică