Rețeaua hidrografică a Republicii Moldova este alcătuită din 3739 de râuri, râulețe și pâraie permanente și intermitente, inclusiv 10 cu lungimea de peste 100 km (Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Cogâlnic, Ialpug, Căinar, Ichel, Cubolta), alte 327 de cursuri au 10-99 km. Lungimea sumară a apelor curgătoare constituie aproximativ 19.374 km.[1]Pe o distanță de 0,6 km, punctul extrem de sud al țării este traversat de fluviul Dunărea. Conform legii râurile sunt grupate în două districte hidrografice: Prut și Nistru. În cadrul acestor districte hidrografice sunt incluse 4 bazine hidrografice: Dunăre, Marea Neagră, Prut și Nistru, care se divizează, la rândul lor în 39 de sub-bazine hidrografice.[2]
^Republica Moldova: Ediție Enciclopedică. Ediția a 2 a. Chișinău: Institutul de Studii Enciclopedice, 2011 (Tipografia „Bons Offices” SRL), p. 40. ISBN 978-9975-9520-4-0.
^HOTĂRÂRE Nr. 775 din 04-10-2013 cu privire la hotarele districtelor bazinelor și subbazinelor hidrografice și hărțile speciale în care sînt determinate. In: Monitorul Oficial Nr. 222-227 art. 880, 11-10-2013.
Bibliografie
HOTĂRÂRE Nr. 728 din 08-09-2014 privind aprobarea Listei corpurilor de apă de suprafață, a zonelor și a fîșiilor de protecție, precum și a Listei construcțiilor hidrotehnice gestionate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor. In Monitorul Oficial, 19-09-2014, Nr. 275-281 art. 788 Arhivat în , la Wayback Machine..
Eremia, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Dunării. Arealul pruto-nistrean. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2018, nr. 1(48), pp. 98-103. ISSN 1857-0461.
Eremia, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Nistrului. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2017, nr. 3(46), pp. 132-138. ISSN 1857-0461.
Eremia, Anatol. Hidronimia bazinului hidrografic al Prutului. Afluenții de stânga râului. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2014, nr. 4(35), pp. 147-152. ISSN 1857-0461.
Ciobanu, Ștefan (ed.). Basarabia: Monografie. Chișinău: Imprimeria Statului din Chișinău, 1926. 482 p.
Valeriu Cazac, et al. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Volumul 1: Apele de suprafață. Chișinău: Î.E.P. Știința, 2007. 248 p. ISBN 978-9975-67-294-8
Zamfir C. Arbore. Dicționarele geografice ale provinciilor române în afară de regat. Vol. 1: Dicționarul geografic al Basarabiei. Ediția I, văzut, îndreptat și aprobat de comitetul de redacție Grigore Tocilescu, Iannescu și Gion. București: Atelierele grafice I.V. Socecu, 1904. 167 p.
Albania· Andorra · Armenia1· Austria · Azerbaidjan2· Belarus · Belgia · Bosnia și Herțegovina · Bulgaria ·Croația· Cipru1· Cehia · Danemarca · Elveția · Estonia · Finlanda · Franța · Georgia2·Germania·Grecia· Islanda · Irlanda · Italia · Letonia · Liechtenstein · Lituania · Luxemburg · Macedonia de Nord · Malta · Moldova · Monaco · Muntenegru · Norvegia · Olanda · Polonia · Portugalia · Regatul Unit (Anglia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor) ·România·Rusia3· San Marino ·Serbia· Slovacia ·Slovenia· Spania · Suedia · Turcia · Ungaria ·Ucraina· Vatican
Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial
Abhazia2· Kosovo · Nagorno-Karabah1· Osetia de Sud2· Republica Turcă a Ciprului de Nord1· Transnistria
Akrotiri și Dhekelia1· Insulele Åland · Insulele Feroe · Gibraltar · Guernsey · Insula Jersey · Insula Man · Svalbard
Alte entități
Uniunea Europeană ·
1În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european ·2Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței ·3Stat transcontinental
Formate pe subiecte: Africa · America de Nord · America de Sud · Asia · Europa · Oceania