Melodiile nopții albe

Melodiile nopții albe

Afișul românesc al filmului
Rating
Titlu originalМелодии белой ночи
Genmelodrama[*][[melodrama (film genre)|​]]  Modificați la Wikidata
RegizorSerghei Aleksandrovici Soloviov[*][[Serghei Aleksandrovici Soloviov (Soviet and Russian film director, producer, screenwriter and actor (1944—2021))|​]]  Modificați la Wikidata
ScenaristSerghei Aleksandrovici Soloviov[*][[Serghei Aleksandrovici Soloviov (Soviet and Russian film director, producer, screenwriter and actor (1944—2021))|​]]  Modificați la Wikidata
StudioMosfilm  Modificați la Wikidata
Director de imagineRerberg, Gheorgi Ivanovici[*][[Rerberg, Gheorgi Ivanovici (Soviet cinematographer (1937-1999))|​]]  Modificați la Wikidata
MuzicaIsaak Șvarț[*]​  Modificați la Wikidata
DistribuțieKomaki Kurihara[*][[Komaki Kurihara (actress)|​]]  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Țara Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba rusă
limba japoneză  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Melodiile nopții albe (în rusă Мелодии белой ночи, transliterat: Melodii beloi noci, în japoneză 白夜の調べ) este o dramă romantică sovieto-japoneză din 1976 regizată de Serghei Soloviov.[1][2]

Rezumat

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Pianista japoneză Yuko (Komaki Kurihara⁠(d)) călătorește în Uniunea Sovietică pentru a înțelege mai bine creațiile compozitorilor ruși. Ea se îndrăgostește de compozitorul sovietic Ilia (Iuri Solomin), care și-a pierdut părinții în Asediul Leningradului și, de asemenea, și soția în timpul nașterii. Îndrăgostiții se bucură de nopțile albe de vară ale Leningradului, iar Ilia începe să compună un concert pentru pian inspirat de Yuko. Câțiva ani mai târziu, ei se reîntâlnesc în Japonia, la Kyoto, unde Ilia își dirijează concertul pentru pian, iar Yuko este solistă. Ilia află că Yuko este văduvă și începe să aibă sentimente de vinovăție.

Distribuție

  • Komaki Kurihara⁠(d) — Yuko, pianistă japoneză
  • Iuri Solomin — Ilia, compozitor-dirijor
  • Aleksandr Zbruev — Fedor, fratele lui Ilia, pictor
  • Serghei Polejaev — muzician, profesor
  • Elizaveta Solodova — mama adoptivă a lui Ilia și Fedor, profesoară de muzică
  • Andrei Leontovici — Alioșa, fiul lui Ilia
  • Seiji Miyaguchi

Note

  1. ^ „Энциклопедия кино — МЕЛОДИИ БЕЛОЙ НОЧИ”. dic.academic.ru. 
  2. ^ „Мелодии белой ночи”. VokrugTV. 

Legături externe

  • Melodiile nopții albe la Internet Movie Database


v • d • m
Filme regizate de Serghei Soloviov
Семейное счастье (1969)  • Егор Булычов и другие (1971)  • Станционный смотритель (1972)  • Сто дней после детства (1975)  • Melodiile nopții albe (1977)  • Спасатель (1980)  • Наследница по прямой (1982)  • Избранные (1982)  • Чужая белая и рябой (1986)  • Асса (1987)  • Чёрная роза — эмблема печали, красная роза — эмблема любви (1989)  • Дом под звёздным небом (1991)  • Три сестры (1994)  • Нежный возраст (2000)  • Иван Тургенев. Метафизика любви (1994—2002)  • О любви (2003)  • 2-Асса-2 (2007)  • Anna Karenina (2009)  • Одноклассники (2010)  • Ке-ды (2016)  • Ути-ути-ути (2020)