Progresie armonică

Pentru termenul muzical, vedeți Progresie de acorduri.
Primii zece termeni ai progresiei armonice a n = 1 n {\displaystyle a_{n}={\tfrac {1}{n}}}

În matematică o progresie armonică[a] este un șir ai cărui termeni sunt inversele termenilor unei progresii aritmetice.

Echivalent, un șir este o progresie armonică când fiecare termen (cu excepția capetelor) este media armonică a termenilor vecini. De aici vine și denumirea progresiei.

O a treia caracterizare echivalentă este o secvență infinită a formei

1 a ,   1 a + d ,   1 a + 2 d ,   1 a + 3 d , , {\displaystyle {\frac {1}{a}},\ {\frac {1}{a+d}},\ {\frac {1}{a+2d}},\ {\frac {1}{a+3d}},\cdots ,}

unde a este nenul iar −a/d nu este un număr natural sau un șir finit de forma

1 a ,   1 a + d ,   1 a + 2 d ,   1 a + 3 d , ,   1 a + k d , {\displaystyle {\frac {1}{a}},\ {\frac {1}{a+d}},\ {\frac {1}{a+2d}},\ {\frac {1}{a+3d}},\cdots ,\ {\frac {1}{a+kd}},}

unde a este nenul, k este un număr natural iar −a/d nu este un număr natural sau este mai mare decât k.

Exemple

  • 1, 1/2, 1/3, 1/4, 1/5, 1/6, uneori numit șirul armonic
  • 12, 6, 4, 3, 12 5 {\displaystyle {\tfrac {12}{5}}} , 2, … , 12 n {\displaystyle {\tfrac {12}{n}}} , …
  • 30, −30, −10, −6, − 30 7 {\displaystyle {\tfrac {30}{7}}} , … , 10 1 2 n 3 {\displaystyle {\tfrac {10}{1-{\tfrac {2n}{3}}}}}
  • 10, 30, −30, −10, −6, − {\displaystyle } , … , 10 1 2 ( n 1 ) 3 {\displaystyle {\tfrac {10}{1-{\tfrac {2(n-1)}{3}}}}}

Suma progresiilor armonice

Suma progresiilor armonice infinite tinde la infinit.

Nu este posibil ca suma unei progresii armonice de fracții cu numărătorul 1 (altul decât cazul banal în care a = 1 și k = 0) să fie un număr întreg. Motivul este că, în mod necesar, cel puțin un numitor al progresiei va fi divizibil cu un număr prim care nu divide niciun alt numitor.[1]

Utilizarea în geometrie

Dacă punctele coliniare A, B, C și D sunt astfel încât D este conjugatul armonic al lui C față de A și B, atunci distanțele de la oricare dintre aceste puncte la cele trei puncte rămase formează o progresie armonică.[2][3] În particular, oricare din șirurile AC, AB, AD; BC, BA, BD; CA, CD, CB și DA, DC, DB sunt progresii armonice, unde fiecare dintre distanțe este definită de orientarea fixă a liniei (nu neapărat dreaptă, distanțele măsurându-se pe linie).

Într-un triunghi, dacă înălțimile sunt în progresie aritmetică, atunci laturile sunt în progresie armonică.

Note explicative

  1. ^ Expresiile șir armonic și secvență armonică nu sunt uzuale în terminologia matematică românească, ele se întâlnesc exclusiv în domeniul muzical.

Note

  1. ^ hu Erdős, P. (), „Egy Kürschák-féle elemi számelméleti tétel általánosítása” [Generalization of an elementary number-theoretic theorem of Kürschák] (PDF), Mat. Fiz. Lapok (în Hungarian), 39: 17–24 Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link) . Citat de Graham, Ronald L. (), „Paul Erdős and Egyptian fractions”, Erdős centennial, Bolyai Soc. Math. Stud., 25, János Bolyai Math. Soc., Budapest, pp. 289–309, CiteSeerX 10.1.1.300.91 Accesibil gratuit, doi:10.1007/978-3-642-39286-3_9, ISBN 978-3-642-39285-6, MR 3203600 
  2. ^ en Richard Townsend (1865), Chapters on the modern geometry of the point, line, and circle, Vol. II, p. 24
  3. ^ en John Alexander Third (1898), Modern geometry of the point, straight line, and circle: an elementary treatise p. 44

Bibliografie

  • en Stan Gibilisco, Norman H. Crowhurst (2007), Mastering Technical Mathematics, p. 221
  • en Chemical Rubber Company (1974), Standard mathematical tables, p. 102
  • en Webster Wells (1897), Essentials of algebra for secondary schools, p. 307

Vezi și

Portal icon Portal Matematică