Ludovic al X-lea al Franței

Ludovic al X-lea al Franței
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței Modificați la Wikidata
Decedat (26 de ani) Modificați la Wikidata
Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala din Saint-Denis Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboală Modificați la Wikidata
PărințiFilip al IV-lea cel Frumos[1]
Ioana I de Navara[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriIsabela a Franței[1]
Carol al IV-lea al Franței[1]
Filip al V-lea al Franței[1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargareta de Burgundia ()[1]
Clémence a Ungariei ()[1] Modificați la Wikidata
CopiiJeanne II de Navarre[*][[Jeanne II de Navarre (Queen of Navarre (1328-1349))|​]][1]
Ioan I al Franței[1] Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluricount of Champagne
Rey de Navarra[*][[Rey de Navarra (title of nobility held by the head of state of the Kingdom of Navarre, later transmitted to the monarch of Spain)|​]]
king of France
Familie nobiliarăDinastia Capețienilor
Rege al Navarrei Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorIoana I de Navara
SuccesorIoan I al Franței
king of France Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorFilip al IV-lea cel Frumos
SuccesorIoan I al Franței
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ludovic al X-lea al Franței (franceză Louis X le Hutin sau le Querelleur, sp. el Obstinado), (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța), numit Arțăgosul, fiul lui Filip IV și a Ioanei I de Navara, a fost Regele Navarei din 1305 și Regele Franței din 1314 până la moartea sa.

Origini

Ludovic s-a născut la Paris, obișnuit cu viața de la curtea regală a căutat să mărească puterea monarhiei absolutiste. După moartea mamei sale, Ioana I de Navara, pe 2 aprile 1305, obține titlul de rege al Navarei. După moartea tatălui său, devine oficial Regele Franței și este încoronat la Reims în august 1315.

Căsătoria

Pe 21 septembrie 1305 se căsătorește cu Margareta de Burgundia (1290-1315), fata lui Robert al II-lea, Duce de Burgundia, având un singur copil - Ioana (28 Ianuarie , 1312 – 6 Octombrie , 1349). În 1313 Ludovic își acuză soția de adulter și o întemnițează în Château-Gaillard, iar amantul ei a fost torturat și executat. Margareta moare și ea mai târziu în circumstanțe suspecte, probabil ucisă pe 14 august 1315 la Château-Gaillard. Ludovic se recăsătorește câteva zile mai târziu, pe 19 august 1315, cu Clementa de Anjou (1293–1328), fata lui Carol Martel de Naples și a Clementei de Habsburg, sora lui Carol I Robert de Anjou, Regele Ungariei.

Succesorul Postum

Ludovic va muri în 1316, posibil de deshidratare sau de la otrăvire, În acel timp nu se cunoștea prințul moștenitor, deoarece Clémence era însărcinată. Se va naște Ioan Postumul, care însă va muri cinci zile mai târziu. Astfel se va urca la tron fratele lui Ludovic al X-lea, Filip V Lunganul.

Arbore genealogic

Arbore genealogic pentru Ludovic al X-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Ludovic al VIII-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
8. Ludovic al IX-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Blanche a Castiliei
 
 
 
 
 
 
 
4. Filip al III-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Ramon Berenguer IV, Conte de Provence
 
 
 
 
 
 
 
9. Margareta de Provence
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Beatrice de Savoia
 
 
 
 
 
 
 
2. Filip al IV-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Petru al II-lea de Aragon
 
 
 
 
 
 
 
10. Iacob I de Aragon
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Marie de Montpellier
 
 
 
 
 
 
 
5. Isabela de Aragon
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Andrei al II-lea al Ungariei
 
 
 
 
 
 
 
11. Violant a Ungariei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Iolanda de Courtenay
 
 
 
 
 
 
 
1. Ludovic al X-lea al Franței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Theobald al III-lea, Conte de Champagne
 
 
 
 
 
 
 
12. Theobald I de Navara
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Blanca Sánchez de Navara
 
 
 
 
 
 
 
6. Henric I de Navara
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Archambaud al VIII-lea de Bourbon
 
 
 
 
 
 
 
13. Margareta de Bourbon, regină a Navarei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Guigone de Forez
 
 
 
 
 
 
 
3. Ioana I a Navarei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Ludovic al VIII-lea al Franței (= 16)
 
 
 
 
 
 
 
14. Robert I de Artois
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Blanche a Castiliei (= 17)
 
 
 
 
 
 
 
7. Blanche de Artois
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Henric al II-lea, Duce de Brabant
 
 
 
 
 
 
 
15. Matilda de Brabant
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Marie de Hohenstaufen
 
 
 
 
 
 

Surse

  • Marie-Anne Polo de Beaulieu - La France au moyen âge : De l'An mil à la Peste noire, 1348 (2002)
  • Roselyne Callaux - Robert III d'Artois (2002)


Predecesor:
Filip IV
Regele Franței
1314-1316
Succesor:
Ioan I



v  d  m
Monarhi ai Franței
Merovingieni
(428–751)
Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilperic II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)
Carolingieni
(751–888, 898–922, 936–987)
Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)
Robertieni
(888–898, 922–923)
Odo (888–898) • Robert I (922–923)
Bosonides
(923–936)
Raoul (923–936)
Casa de Capet
(987–1328)
Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois
(1328–1498)
Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans
(1498–1515)
Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême
(1515–1589)
Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon
(1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)
Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)
Casa de Bonaparte
Primul Imperiu (1804–1814, 1815)
Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans
Monarhia din Iulie (1830–1848)
Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte
Al Doilea Imperiu (1852–1870)
Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice
Control de autoritate
  1. ^ a b c d e f g h i Kindred Britain