Raoul al Franței

Raoul
Rege al Franciei de Vest

Viziune artistică; nu există imagine contemporană.
Date personale
Născut890 d.Hr. Modificați la Wikidata
Auxerre, Bourgogne, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani) Modificați la Wikidata
Auxerre, Bourgogne, Franța Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboală Modificați la Wikidata
PărințiRichard, Duce de Burgundia
Adélaïde de Auxerre
Frați și suroriErmengarde of Burgundy[*][[Ermengarde of Burgundy (c.900-c.950)|​]]
Boso I, Count of Provence[*][[Boso I, Count of Provence (891-935)|​]]
Hugh the Black[*][[Hugh the Black (10th-century duke of Burgundy)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEmma a Franței
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteFranceza veche[2] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege al francilor (–)[1]
Familie nobiliarăBosonids[*][[Bosonids (noble family)|​]]
Rege al francilor
Domnie13 iulie 923 – 14/15 ianuarie 936
Încoronare13 iulie 923, St Médard, Soissons
PredecesorRobert I
SuccesorLudovic IV
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Raoul (de asemenea, Radulf, Ralph sau Rudolph), (n. 890 d.Hr., Auxerre, Bourgogne, Franța – d. , Auxerre, Bourgogne, Franța) a fost Duce de Burgundia între 921 și 923 și rege al Franciei de Vest din 923 până la moartea sa. Raoul a moștenit ducatul de Burgundia de la tatăl său, Richard, Duce de Burgundia. El s-a căsătorit cu Emma a Franței, fiica regelui Robert I al Franței și a Béatricei de Vermandois.

A fost ales rege al Franciei de Vest de adunarea nobililor pentru a-i succeda socrului său și a fost încoronat de Walter, arhiepiscop de Sens la St Médard în Soissons, sâmbătă 13 iulie 923. Asumându-și coroana, el a trecut Burgundia fratelui său mai mic, Hugh cel Negru, după numai doi ani de domnie.

Carol al III-lea era în viață și pretindea regatul însă cumnatul lui Raoul, contele Herbert al II-lea de Vermandois, care era căsătorit cu sora Emmei, l-a păcălit pe Carol să se întâlnească cu el și l-a luat prizonier. Primul act al lui Raoul ca rege a fost să conducă armata împotriva regelui Henric I al Germaniei care făcuse un pact cu regele Robert la Jülich mai devreme în același an. Încercând să anexeze Lorena, monarhul german s-a întâlnit cu armata considerabilă a lui Raoul și a făcut pace din nou. Totuși, în 925 Henric a preluat controlul Lorenei, Raoul nemaifiind în poziția de a-i rezista.


v • d • m
Monarhi ai Franței
Merovingieni
(428–751)
Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilperic II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)
Carolingieni
(751–888, 898–922, 936–987)
Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)
Robertieni
(888–898, 922–923)
Odo (888–898) • Robert I (922–923)
Bosonides
(923–936)
Raoul (923–936)
Casa de Capet
(987–1328)
Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois
(1328–1498)
Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans
(1498–1515)
Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême
(1515–1589)
Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon
(1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)
Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)
Casa de Bonaparte
Primul Imperiu (1804–1814, 1815)
Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans
Monarhia din Iulie (1830–1848)
Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte
Al Doilea Imperiu (1852–1870)
Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice
Control de autoritate
  1. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 39  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ IdRef, accesat în