Leccinum piceinum
Leccinum piceinum | |
---|---|
Irudi gehiago | |
Sailkapen zientifikoa | |
Erreinua | Fungi |
Klasea | Agaricomycetes |
Ordena | Boletales |
Familia | Boletaceae |
Generoa | Leccinum |
Espeziea | Leccinum piceinum A. Pilát eta A. Dermek, 1974 |
Leccinum piceinum Boletaceae familiako onddo espezie bat da.[1]
Sinonimoak: Boletus piceinus, Krombholziella piceina.
Deskribapena
Kapela: 3 eta 15 cm bitarteko diametroarekin, hemisferikoa, haragitsua, gorri-adreilu ilun kolorekoa ezkata oso txiki beltzaxkekin, leuna ez, kapelaren geruza soberakin batzuekin, beherantz biribildua.
Tutuak: Oso luzeak, 3 cm artekoak, zuri-gris kolorekoak, garbi biribilduak hankara.
Poroak: Tutuen kolorekoak, grisaxkak.
Hanka: 8 eta 13 cm bitarteko garaierakoa eta 1,5 eta 3 cm bitarteko diametrokoa, beste edozein Leccinum baino potoloagoa, goian eta behean mehetua, batzuetan oboide formakoa, grisaxka baina ezkata fibriloso beltzaxkaz apaindua, goialdean bereiziagoak.
Haragia: Zuria, baina ebakitzean arrosara edo morera lausotuaz, batez ere oinean kolore honetako ñabardurekin. Usaingabea eta zapore garratz samarrarekin. Zuntzezkoa.[2]
Etimologia: Leccinum hitza latinetik dator, arte azpian hazten, esan nahi du. Piceinum epitetoa, Picea excelsa izeien azpian hazten delako du.
Jangarritasuna
Jangarria.
Nahasketa arriskua
Talde honetako ordezkari tipikoa den Boletus rufus delakoa baino sendoagoa da, determinazio espezifikoa beti espeziea hazi den landarearekin lotuta dago.
Sasoia eta lekua
Udan eta udazkenean. Picea excelsa izeien azpian, ahabia beltzen artean.
Banaketa eremua
Kanada, Ameriketako Estatu Batuak, Alaska, Europa, Errusia.[3]
Erreferentziak
- ↑ Euskal Herriko perretxiko eta onddoak, 2013, 2014, 2016, 2017, Fernando Pedro Pérez, Kultura Saila, Eusko Jaurlaritza • Bizkaiko Perretxiko eta Onddoak, A.D.E.V.E., 2012 • Euskalnatura • Euskal Herriko Onddoak. 5 tomos, Luis García Bona, Kriselv, 1987 • Catálogo micológico del País Vasco, Aeranzadi, 1973 • Mendizalearen Hiztegia [mikologia], Ostadar Mendi Taldea.
- ↑ (Gaztelaniaz) Cetto, Bruno. (1987). Guia de los hongos de Europa. Ediciones Omega, S. A. Barcelona, 437 or. ISBN 84-282-0541-X (T. 3). ISBN: 84-282-0538-8 (O.C.)..
- ↑ Leccinum piceinum: GBIF—the Global Biodiversity Information Facility.
Kanpo estekak
Autoritate kontrola |
---|
- Datuak: Q3501463
- Multimedia: Leccinum piceinum / Q3501463